Fărădelegile mele trece-le cu vederea, Doamne, cel ce te-ai născut din Fecioară, şi curăţeşte inima mea, făcând-o biserica preacuratului Tău Trup şi Sânge şi nu mă lepăda pe mine de la faţa Ta, cel ce ai nemăsurată mare milă.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Spre împărtăşirea Sfintelor Tale cum voi îndrăzni eu, nevrednicul? Că de voi cuteza împreună cu cei vrednici a mă apropia de Tine, haina mă vădeşte că nu este de cină şi osândă voi pricinui păcătosului meu suflet; ci curăţeste, Doamne, necurăţia sufletului meu şi mă mântuieşte ca un iubitor de oameni.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Pentru multă mulţimea păcatelor mele alerg la tine, Prea Curată Născătoare de Dumnezeu, mântuire trebuindu-mi. Cercetează neputinciosul meu suflet, şi roagă-te Fiului tău şi Dumnezeului nostru să-mi dăruiască mie iertare de relele ce am făcut, ceea ce eşti una binecuvântată.
În sfânta şi marea Joi, se zice aceasta:
Când slăviţii ucenici, la spălarea Cinei, s-au luminat, atuncea Iuda cel rău credincios, cu iubirea de argint bolnăvindu-se, s-a întunecat şi judecătorilor celor fără de lege pe Tine, Judecătorul cel drept, te-a dat. Vezi, iubitorule de avuţii, pe cela ce pentru aceasta spânzurare şi-a agonisit. Fugi de sufletul nesăţios, carele a îndrăznit unele ca acestea asupra Învăţătorului. Cela ce spre toţi eşti bun, Doamne, slavă Ţie.
Apoi “Doamne miluieşte” de 40 de ori, şi stihurile:
Vrând să mănânci omule, Trupul Stăpânului,
Cu frică te apropie, să nu te arzi, că foc este.
Vrând Sângele dumnezeiesc să-L bei spre împărtăşire,
Întâi te împacă cu cei ce te-au scârbit.
Apoi să îndrăzneşti a mânca mâncarea de taină.